Te-am strigat…


te-am-strigat…chiar pe nume, dar cred că nu mi-ai auzit vocea, sau nu aveai nume, sau nu aveam glas. Încercam sã trăiesc adevărul, dar nu mi-ai spus de animalele de lângă lac, invadaseră grădina. Porci, lupi, vaci, cârtițe, vulpi, câini, toată umila rasă umană cu caracter animalic se ivise deodată acolo. Au vrut să mă sfâșie, să mã jupoaie, au urlat la mine și pe lângă mine. Așezam atribute lângă subiect: porc nesimțit, lup nesătul, vaca încrețită și tot așa.

În timpul meu credeam că sunt aici, dar mă înșelasem, mă aflam înapoi în viitor.

De aici priveam printr-o crăpătură și vedeam lumina. Aruncam idei, descompuneam cuvinte, defragmentam personaje, detoxifiam materia. La apus mă plimbam cu nopțile-n buzunar, luna îmi lumina calea, iar stele mă ghidau. Eram desculță ca libertatea.

În dimineața următoare, animalele aduceau jertfe reginei de sub soare, împărăția seducției, templul feminității.

Advertisements

About Luiza

Imi place sa vad partea pozitiva a lucrurilor pe cat de mult posibil, sa gasesc ce e mai bun in oameni si sa zambesc mereu. Sa am riduri de fericire la batranete. Sunt un spirit liber, puternic si expresiv. Imi place sa eman unde benefice in jurul meu.
This entry was posted in Raft and tagged , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s