Am revenit…


punctul zero …în punctul zero, fix câte grade sunt acum afară. Punctul meu zero e atunci când mă simt rece și goală pe dinăuntru. Se manifestă cam așa: de fiecare dată când mă simt fericită, chiar și pentru trei secunde, trebuie să plâng vreo trei ore ca să-mi revin. Trebuie să fiu nefericită înzecit pentru momentele alea de fericire pentru că nu mai cred în așa ceva. De fiecare dată când sunt fericită vine brusc și nefericirea. N-am ce să-i fac și asta e. Poate așa mi-e să fie. Poate nu merit fericire și n-am să știu vreodată ce e aia.

Chiar și gerul de afară îmi face în ciudă, n-am pe cine îmbrățișa și se agită și mai tare ca să-mi arate că n-am nicio șansă. Nu știu dacă pot spune că mi-a fost dor de punctul zero, dar pot spune că nu mi-e chiar așa rău, m-am obișnuit.

Cred că, cred că…sunt bine.

Advertisements

About Luiza

Imi place sa vad partea pozitiva a lucrurilor pe cat de mult posibil, sa gasesc ce e mai bun in oameni si sa zambesc mereu. Sa am riduri de fericire la batranete. Sunt un spirit liber, puternic si expresiv. Imi place sa eman unde benefice in jurul meu.
This entry was posted in Raft and tagged . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s